arestat - explicat in DEX

arestat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ARESTÁT, -Ă, arestați, -te, adj., s. m. și f. (Persoană) care se află în stare de arest (1). – V. aresta.

arestat (Dicționar de neologisme, 1986)
ARESTÁT, -Ă adj., s.m. și f. (Persoană) aflată în stare de arest. [Cf. it. arrestato].

arestat (Dicționar de argou al limbii române, 2007)
ARESTAT achiziționat, aciolat, aciolisit, agățat, căzut, dubit, gărduit, hămuit, imprimat, îmbarcat, împachetat, înhămat, lăcuit, legat, pironit, poleit, poprit, săcuit.

arestat (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
ARESTÁT, -Ă, arestați, -te, adj., s. m. și f. (Persoană) care a fost arestat(ă); deținut. – V. aresta.

arestat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
arestát adj. m., s. m., pl. arestáți; adj. f., s. f. arestátă, pl. arestáte

arestat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ARESTÁT, -Ă, arestați, -te, adj., s. m. și f. (Persoană) care se află în stare de arest (1). — V. aresta.