apraxie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)APRAXÍE, apraxii, s. f. (
Med.) Lipsă de coordonare în mișcări cauzată de leziuni ale creierului. – Din
fr. apraxie.apraxie (Dicționar de neologisme, 1986)APRAXÍE s.f. (
Med.) Incapacitate de a executa mișcări coordonate ca urmare a unor leziuni ale creierului. [< fr.
apraxie, cf. gr.
a – fără,
praxis – acțiune].
apraxie (Marele dicționar de neologisme, 2000)APRAXÍE s. f. incapacitate patologică de a executa mișcări coordonate ca urmare a unor leziuni ale creierului. (< fr.
apraxie, gr.
praxis)
apraxie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)apraxíe (a-pra-) s. f.,
art. apraxía, g.-d. apraxíi, art. apraxíeiapraxie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)APRAXÍE, apraxii, s. f. (
Med.) Lipsă de coordonare în mișcări cauzată de leziuni ale creierului. — Din
fr. apraxie.