apostolesc (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)APOSTOLÉSC, -EÁSCĂ, apostolești, adj. (Rar) Apostolic. –
Apostol +
suf. -esc.apostolesc (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))APOSTOLÉSC, -EÁSCĂ, apostolești, adj. Apostolic. – Din
apostol +
suf. -esc.apostolesc (Dicționaru limbii românești, 1939)1) apostolésc, -eáscă adj. (d.
apostol). De apostol:
dezinteresare apostoleascăapostolesc (Dicționaru limbii românești, 1939)2) apostolésc v. intr. (d.
apostol. Lucrez ca apostol:
a apostolit o viață întreagă.apostolesc (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)apostolésc (rar)
adj. m.,
f. apostoleáscă; pl. m. și
f. apostoléștiapostolesc (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)apostolesc a. dela apostoli, de felul apostolilor:
smerenie apostolească.apostolesc (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)APOSTOLÉSC, -EÁSCĂ, apostolești, adj. (Rar) Apostolic. —
Apostol +
suf. -esc.