apăsa (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)APĂSÁ, apắs, vb. I.
1. Tranz. și
intranz. A se lăsa cu toată greutatea asupra unui lucru, a exercita o presiune asupra unui corp; a presa. ♦
Intranz. Fig. A accentua, a sublinia în vorbire un cuvânt, o frază etc.
2. Tranz. Fig. A asupri, a oprima; a face să sufere, a chinui, a copleși. –
Lat. *appensare.