apărătoare - explicat in DEX

apărătoare (Dicționar de argou al limbii române, 2007)
apărătoare, apărători s. f. șapcă; fes; căciulă

apărătoare (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
APĂRĂTOÁRE, apărători, s. f. Nume dat unor obiecte cu rol protector. – Din apăra + suf. -(ă)toare.

apărătoare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
APĂRĂTOÁRE, apărători, s. f. 3. Nume dat unor obiecte sau dispozitive (tehnice) cu rol protector. – Apăra + suf. -ător.

apărătoare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
apărătoáre (obiect) s. f., g.-d. art. apărătórii; pl. apărătóri

apărătoare (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
apărătoare f. 1. orice lucru cu care cineva își face vânt spre a se răcori; 2. unealtă din coadă de cal de alungat muște; 3. prăjină, numită ceatlău sau coardă; 4. streașină de casă.