anapoda (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ANÁPODA adv. Pe dos, de-a-ndoaselea; altfel, în altă direcție decât trebuie. [
Var.: (
reg.)
anápăda adv.] – Din
ngr. anápoda.anapoda (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)anápoda adv. – Invers, pe dos. –
Mr. anapod, anapudz. Ngr. ἀνάποδα (Roesler 564; Gáldi 146).
anapoda (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ANÁPODA adv. Pe dos, de-a-ndoaselea; în altă direcție decât trebuie.
Îi merg treburile anapoda (ISPIRESCU). ♦ Zăpăcit, dezorientat.
Coboram anapoda treptele tocite (CAMIL PETRESCU). [
Var.: (
reg.)
anápăda adv.] –
Ngr. anapoda.anapoda (Dicționaru limbii românești, 1939)anápoda adv. (ngr.
anápoda, d.
aná, contra, înapoĭ, și
póda, picior. V.
a- și
cala-pod). Pe dos, invers:
toate mĭ-aŭ ĭeșit anapoda! Adj. fix. Sucit:
ce om anapoda!.anapoda (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)anápoda adv.anàpoda (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)anàpoda adv. pe dos, d´andoasele:
toate lucrurile le face anapoda AL. [Gr. mod. ANÀPODA].
anapoda (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ANÁPODA adv. Pe dos, de-a-ndoaselea; altfel, în altă direcție decât trebuie. [
Var.: (
reg.)
anápăda adv.] — Din
ngr. anápoda.