antropopitec - explicat in DEX

antropopitec (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ANTROPOPITÉC, antropopiteci, s. m. Maimuță conisderată precursorul omului. – Din fr. anthropopithèque.

antropopitec (Dicționar de neologisme, 1986)
ANTROPOPITÉC s.m. (Pal.) Animal asemănător unei maimuțe considerat ca precursor al omului. [Pl. -ci. / < fr. anthropopithèque, cf. gr. anthropos – om, pithekos – maimuță].

antropopitec (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ANTROPOPITÉC s. m. maimuță considerată strămoș al omului. (< fr. anthropopithèque)

antropopitec (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
antropopitéc s. m., pl. antropopitéci

antropopitec (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ANTROPOPITÉC, antropopiteci, s. m. Maimuță considerată precursorul omului. — Din fr. anthropopithèque.