antropogen (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ANTROPOGÉN, antropogene, adj. (În sintagma)
Fenomen antropogen = fenomen datorat acțiunii omului, cu urmări asupra reliefului, vegetației și climei; fenomen antropic. – Din
fr. anthropogène.antropogen (Dicționar de neologisme, 1986)ANTROPOGÉN, -Ă adj. Care provine de la om; care dă naștere la oameni, antropic. //
s.n. cuaternar. [< fr.
anthropogène].
antropogen (Marele dicționar de neologisme, 2000)ANTROPOGÉN I.
adj. antropic. II. s. n. cuaternar (II). (< fr.
anthropogène)
antropogen (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!antropogén adj. m.,
pl. antropogéni; f. antropogénă, pl. antropogéneantropogen (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ANTROPOGÉN, -Ă, antropogeni, -e, adj. Care este datorat acțiunii omului, cu urmări asupra reliefului, vegetației și climei; antropic.
Fenomen antropogen. — Din
fr. anthropogène.