antract - explicat in DEX

antract (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ANTRÁCT, antracte, s. n. Pauză între două acte sau între două părți ale unei reprezentații. ♦ Piesă instrumentală care se execută în această pauză. – Din fr. entracte.

antract (Dicționar de neologisme, 1986)
ANTRÁCT s.n. Pauză, interval de timp care separă două acte ale unei reprezentații teatrale. ♦ Piesă muzicală care se execută între actele unei piese de teatru. [< fr. entracte, cf. entre actes – între acte].

antract (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
antráct (antrácte), s. n. – Pauză între două acte ale unei reprezentații. Fr. entr' acte.

antract (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ANTRÁCT s. n. pauză între actele unei reprezentații. ◊ piesă instrumentală între actele unei lucrări lirice muzicale. (< fr. antracte)

antract (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
ANTRÁCT, antracte, s. n. Pauză între două acte sau două părți ale unei reprezentații. – Fr. entracte.

antract (Dicționaru limbii românești, 1939)
*antráct, V. întreact.

antract (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
antráct s. n., pl. antrácte

antract (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ANTRÁCT, antracte, s. n. Pauză între două acte sau între două părți ale unei reprezentații. ♦ Piesă instrumentală care se execută în această pauză. — Din fr. entracte.