antistatic - explicat in DEX

antistatic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ANTISTÁTIC, -Ă, antistatici, -ce, adj., s. n. 1. (Substanță) care împiedică electrizarea materialelor plastice. 2. (Substanță) care neutralizează discurile¹ (4) din punct de vedere electric. – Din fr. anti-statique.

antistatic (Dicționar de neologisme, 1986)
ANTISTÁTIC, -Ă adj., s.n. (Produs chimic) care împiedică electrizarea materialelor din fibre sintetice. [Cf. fr. anti-statique].

antistatic (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ANTISTÁTIC, -Ă adj., s. n. (substanță) care, încorporată materialelor plastice, împiedică dezvoltarea electricității statice, la suprafața acestora. (< fr. anti-statique)

antistatic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
!antistátic (-tis-ta-/-ti-sta-) s. n., pl. antistátice

antistatic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ANTISTÁTIC, -Ă, antistatici, -ce, adj., s. n. 1. (Substanță) care împiedică elec­trizarea materialelor plastice, a fibrelor chimice și a cauciucurilor. 2. (Substanță) care neutralizează discurile¹ (4) din punct de vedere electric. — Din fr. anti-statique.