antisemit - explicat in DEX

antisemit (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ANTISEMÍT, -Ă, antisemiți, -te, adj., s. m. și f. (Persoană) care admite sau practică antisemitismul. – Din fr. antisémite.

antisemit (Dicționar de neologisme, 1986)
ANTISEMÍT, -Ă adj., s.m. și f. (Cel) care admite sau practică antisemitismul; antisemitic. [Cf. fr. antisémite].

antisemit
ANTISEMÍT, -Ă, antisemiți, -te, adj., s. m. și f. ~ (cca. 1879, termen creat de publicistul german W. Marr) [Das große Wörterbuch der deutschen Sprache]

antisemit (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ANTISEMÍT, -Ă adj., s. m. f. (cel) care admite, practică antisemitismul. (< fr. antisémite)

antisemit (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
ANTISEMÍT, -Ă, antisemiți, -te, adj., s. m. și f. (Persoană) care admite sau practică antisemitismul. – Fr. antisémite.

antisemit (Dicționaru limbii românești, 1939)
*antisemít, -ă s. și adj. (anti- 1 și Semit – Jidan). Contra jidanilor: Tot Românu e antisemit, ziar antisemit.

antisemit (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
antisemít adj. m., s. m., pl. antisemíți; adj. f., s. f. antisemítă, pl. antisemíte

antisemit (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
antisemit a. și m. dușman al Evreilor.

antisemit (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ANTISEMÍT, -Ă, antisemiți, -te, adj., s. m. și f. (Persoană) care admite sau practică antisemitismul. — Din fr. antisémite.