antilogie - explicat in DEX

antilogie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ANTILOGÍE, antilogii, s. f. Contradicție între două idei sau între două expresii. – Din fr. antilogie.

antilogie (Dicționar de neologisme, 1986)
ANTILOGÍE s.f. Contradicție între două idei, între două expresii. V. oximoron. [Gen. -iei. / < fr. antilogie, it. antilogia, gr. antilogia].

antilogie (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ANTILOGÍE s. f. contradicție între două idei. (< fr. antilogie)

antilogie (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
ANTILOGÍE, antilogii, s. f. Contradicție între două idei sau două expresii. – Fr. antilogie.

antilogie (Dicționaru limbii românești, 1939)
*antilogíe f. (vgr. antilogía, d. antí, contra, și lógos, cuvînt). Rar. Contrazicere.

antilogie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
antilogíe s. f., art. antilogía, g.-d. art. antilogíei; pl. antilogíi, art. antilogíile

antilogie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ANTILOGÍE, antilogii, s. f. Contradicție între două idei sau între două expresii. — Din fr. antilogie.