antiintelectualism (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ANTIINTELECTUALÍSM s. n. Concepție care neagă valoarea cunoașterii raționale. [
Pr.:
-tu-a-] – Din
rus. antiintelektualizm.antiintelectualism (Dicționar de neologisme, 1986)ANTIINTELECTUALÍSM s.n. Concepție idealistă care neagă posibilitatea cunoașterii științifice a adevărului cu ajutorul rațiunii. [< rus.
antiintellektualizm, cf. fr.
antiintellectualisme].
antiintelectualism (Marele dicționar de neologisme, 2000)ANTIINTELECTUALÍSM s. n. atitudine critică față de tendința de folosire excesivă a abstracțiilor, a operațiilor logico-intelectuale în interpretarea fenomenelor. ◊ concepție care neagă posibilitatea cunoașterii științifice a adevărului cu ajutorul rațiunii; iraționalism. (< rus.
antiintellektualizm)
antiintelectualism (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)antiintelectualísm (-ti-in-, -tu-a-) s. n.antiintelectualism (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ANTIINTELECTUALÍSM s. n. Concepție care neagă valoarea cunoașterii științifice a adevărului cu ajutorul rațiunii. [
Pr.:
-tu-a-] — Din
rus. antiintelektualizm.