anticameră (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ANTICÁMERĂ, anticamere, s. f. Cameră de așteptare situată la intrarea într-un birou, într-un cabinet al unei persoane cu funcție importantă etc. ◊
Expr. A face anticameră = a aștepta (mult) până a fi primit în audiență sau la o consultație (medicală, juridică etc.). – Din
it. anticamera. Cf. fr. antichambre.