antiartă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ANTIÁRTĂ s. f. 1. Producție care nu respectă principiile artei (academice).
2. Producție antiartistică. [
Pr.:
-ti-ar-] – Din
fr.,
engl. anti-art.antiartă (Dicționar de neologisme, 1986)ANTIÁRTĂ s.f.
1. Curent în creația artistică a ultimelor decenii ale sec. XX, având un caracter contestatar față de arta academistă.
2. Creație artistică lipsită de autenticitate. [Cf. fr.
antiarte].
antiartă (Marele dicționar de neologisme, 2000)ANTIÁRTĂ s. f. 1. artă lipsită de conținut. 2. curent în avangarda artistică a ultimelor decenii cu caracter contestatar față de arta academistă. (< fr., engl.
antiart)
antiartă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)*antiártă (-ti-ar-) s. f.,
g.-d. art. antiárteiantiartă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ANTIÁRTĂ s. f. 1. Producție care nu respectă principiile artei (academice).
2. Producție antiartistică. [
Pr.:
-ti-ar-] — Din
fr.,
engl. anti-art.