antemeridian (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ANTEMERIDIÁN, -Ă, antimeridiani, -e, adj. De dinainte de amiază, de dimineață. [
Pr.:
-di-an – Scris și: (prescurtat)
a.m.] – Din
lat. antemeridianus.antemeridian (Dicționar de neologisme, 1986)ANTEMERIDIÁN, -Ă adj. De dinainte de amiază, din cursul dimineții. [Pron.
-di-an. / < lat.
antemeridianus].
antemeridian (Marele dicționar de neologisme, 2000)ANTEMERIDIÁN, -Ă abr. a. m. / adj. de dinaintea amiezii. (< lat.
antemeridianus)
antemeridian (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ANTEMERIDIÁN, -Ă, antimeridiani, -e, adj. De dinainte de amiază, de dimineață. [
Pr.:
-di-an – Scris și: (prescurtat)
a.m.] –
Lat. lit. antemeridianus.antemeridian (Dicționaru limbii românești, 1939)*antemeridián, -ă adj. (lat.
antemeridianus, d.
ante, înainte, și
meridies, amează. V.
postmeridian). Care e în ainte [!] de amează:
la 8 ore antemeridiane.antemeridian (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)antemeridián (-di-an) adj. m.,
pl. antemeridiáni; f. antemeridiánă, pl. antemeridiáneantemeridian (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)antemeridian a. ce este sau se face înainte de amiazi:
orele antemeridiane.antemeridian (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ANTEMERIDIÁN, -Ă, antemeridiani, -e, adj. De dinainte de amiază, de dimineață, [
Pr.:
-di-an. — Abr:
a.m.] —
Din lat. antemeridianus.