antanagogă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ANTANAGÓGĂ, antanagoge, s. f. Răspuns la o acuzație; contraargument. – Din
fr. antanagoge.antanagogă (Dicționar de neologisme, 1986)ANTANAGÓGĂ s.f. (
Ret.) Răspuns la un argument, la o acuzație; contraargument. [Pl.
-ge. / < fr.
antanagoge, cf. gr.
anti – contra,
anagein – a trimite].
antanagogă (Marele dicționar de neologisme, 2000)ANTANAGÓGĂ s. f. răspuns la un argument, la o acuzație. (< fr.
antanagoge)
antanagogă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!antanagógă (an-ta-/ant-a-) s. f.,
g.-d. art. antanagógei; pl. antanagógeantanagogă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ANTANAGÓGĂ, antanagoge, s. f. Răspuns la o acuzație; contraargument. — Din
fr. antanagoge.