antanaclază - explicat in DEX

antanaclază (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ANTANACLÁZĂ, antanaclaze, s. f. Repetiție a unui cuvânt, folosit succesiv cu alte sensuri, din motive stilistice. – Din fr. antanaclase.

antanaclază (Dicționar de neologisme, 1986)
ANTANACLÁZĂ s.f. (Lit.) Figură de stil constând în reluarea unui cuvânt, folosit succesiv în alte accepții ale sale. [Pl. -ze. / < fr. antanaclase, cf. gr. antanaklasis].

antanaclază (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ANTANACLÁZĂ s. f. figură de stil constând în reluarea unui cuvânt, folosit succesiv în accepții diferite. (< fr. antanaclase)

antanaclază (Dicționaru limbii românești, 1939)
*antanacláză f., pl. e (vgr. antanáklasis, răsfrîngere). Ret. Repetițiunea aceluĭașĭ cuvînt cu alt înțeles: inima are rațiunĭ (socotelĭ) pe care rațiunea (mintea) nu le înțelege.

antanaclază (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
!antanacláză (an-ta-na-cla-/ant-a-) s. f., g.-d. art. antanaclázei; pl. antanacláze

antanaclază (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ANTANACLÁZĂ, antanaclaze, s. f. Repetiție a unui cuvânt folosit succesiv cu alte sensuri, din motive stilistice. — Din fr. antanaclase.