angiosperm (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ANGIOSPÉRM, -Ă, angiospermi, -e, adj.,
s. f. 1. Adj. (Despre plante) Care are semințele închise în fructe.
2. S. f. (La
pl.) Încrengătură de plante cu flori, cu semințe închise în fructe, răspândite pe tot globul pământesc; (și la
sg.) plantă care face parte din această încrengătură. [
Pr.:
-gi-o-] – Din
fr. angiosperme.angiosperm (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ANGIOSPÉRM, -Ă, angiospermi, -e, adj. (Despre plante) Care are ovulele închise în carpele. ♦ (Substantivat,
n. pl.) Clasă din care fac parte plantele cu această caracteristică. [
Pr.:
-gi-o-] –
Fr. angiosperme (<
gr.).
angiosperm (Dicționaru limbii românești, 1939)*angiospérm, -ă adj. (vgr.
angeióspermos, d.
angeĭon, vas, și
spérma, sămînță).
Bot. se zice despre plantele care aŭ semințele într' o capsulă. V.
gimnosperm.angiosperm (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!angiospérm (-gi-os-perm/-o-sperm) adj. m.,
pl. angiospérmi; f. angiospérmă, pl. angiospérmeangiosperm (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ANGIOSPÉRM, -Ă, angiospermi, -e, adj.,
s. f. 1. Adj. (Despre plante) Care are semințele închise în fructe.
2. S. f. (La
pl.) Încrengătură de plante cu flori, cu semințe închise în fructe, răspândite pe tot globul pământesc; (și la
sg.) plantă care face parte din această încrengătură. [
Pr.:
-gi-o-] — Din
fr. angiosperme.