anemometric (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ANEMOMÉTRIC, -Ă, anemometrici, -ce, adj. Care aparține anemometriei, privitor la anemometrie. – Din
fr. anémométrique.anemometric (Dicționar de neologisme, 1986)ANEMOMÉTRIC, -Ă adj. Referitor la anemometrie. [< fr.
anémométrique].
anemometric (Dicționaru limbii românești, 1939)*anemométric, -ă adj. (d.
anemometrie). De anemometrie.
anemometric (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)anemométric (-me-tric) adj. m,
pl. anemométrici; f. anemométrică, pl. anemométriceanemometric (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ANEMOMÉTRIC, -Ă, anemometrici, -ce, adj. Care aparține anemometriei, privitor la anemometrie. — Din
fr. anémométrique.