anemografie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ANEMOGRAFÍE s. f. Disciplină care se ocupă cu studierea vânturilor. – Din
fr. anémographie.anemografie (Dicționar de neologisme, 1986)ANEMOGRAFÍE s.f. Disciplină care se ocupă cu descrierea vânturilor. [< fr.
anémographie, cf. gr.
anemos – vânt,
graphein – a scrie].
anemografie (Marele dicționar de neologisme, 2000)ANEMOGRAFÍE s. f. disciplină care se ocupă cu descrierea vânturilor. (< fr.
anémographie)
anemografie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)anemografíe (-mo-gra-) s. f.,
art. anemografía, g.-d. anemografíi, art. anemografíeianemografie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ANEMOGRAFÍE s. f. Disciplină care se ocupă cu studierea vânturilor. — Din
fr. anémographie.