anemograf (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ANEMOGRÁF, anemografe, s. n. Anemometru care înscrie datele înregistrate. – Din
fr. anémographe.anemograf (Dicționar de neologisme, 1986)ANEMOGRÁF s.n. Anemometru înregistrator. [< fr.
anémographe].
anemograf (Marele dicționar de neologisme, 2000)ANEMOGRÁF s. n. anemometru înregistrator. (< fr.
anémographe)
anemograf (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ANEMOGRÁF, anemografe, s. n. Anemometru înregistrator. –
Fr. anémographe (<
gr.).
anemograf (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)anemográf (-mo-graf) s. n.,
pl. anemográfeanemograf (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ANEMOGRÁF, anemografe, s. n. Anemometru care înscrie datele înregistrate. – Din
fr. anémographe.