anecdotic - explicat in DEX

anecdotic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ANECDÓTIC, -Ă, anecdotici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. Cu caracter de anecdotă. 2. S. f. Totalitatea elementelor care formează intriga. – Din fr. anecdotique.

anecdotic (Dicționar de neologisme, 1986)
ANECDÓTIC, -Ă adj. Cu caracter de anecdotă. [Cf. fr. anecdotique].

anecdotic (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ANECDÓTIC, -Ă I. adj. cu caracter de anecdotă. II. s. f. schema desfășurării epice a unei povestiri, a unui film etc. (< fr. anecdotique)

anecdotic (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
ANECDÓTIC, -Ă, anecdotici, -e, adj. Cu caracter de anecdotă. – Fr. anecdotique.

anecdotic (Dicționaru limbii românești, 1939)
*anecdótic, -ă adj. (d. anecdotă; fr. anecdotique). De anecdote.

anecdotic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ANECDÓTIC, -Ă, anecdotici, -ce, adj. 1. Cu caracter de anecdotă. – Din fr. anecdotique.

anecdotic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
anecdótic adj. m., pl. anecdótici; f. anecdótică, pl. anecdótice

anecdotic (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
anecdotic a. care conține anecdote: biografie anecdotică.

anecdotic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ANECDÓTIC, -Ă, anecdotici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. Cu caracter de anecdotă. 2. S. f. Ansamblu al evenimentelor relatate într-o povestire, film etc. p. ext. intrigă, scenariu. — Din fr. anecdotique.