ancrasa - explicat in DEX

ancrasa (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ANCRASÁ, pers. 3 ancrasează, vb. I. Tranz. și refl. (Despre o piesă într-un mecanism, despre un mecanism) A se acoperi de impurități (zgură, ulei, rugină etc.) care împiedică buna funcționare. – Din fr. encrasser.

ancrasa (Dicționar de neologisme, 1986)
ANCRASÁ vb. I tr., refl. A (se) umple de grăsime, a deveni sau a face să devină gras; a (se) murdări. [< fr. encrasser].

ancrasa (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ANCRASÁ vb. refl. 1. (tehn.; despre piese) a se acoperi cu un strat de cărbune, de ulei ars, care împiedică funcționarea normală. 2. (despre un tipar) a se îmbâcsi. (< fr. encrasser)

ancrasa (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
ancrasá (a ~) vb., ind. prez. 3 ancraseáză

ancrasa (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ANCRASÁ, pers. 3 ancrasează, vb. I. Tranz. și refl. (Despre o piesă într-un mecanism, despre un mecanism) A se acoperi de impurități (zgură, ulei, rugină etc.), care împiedică buna funcționare. — Din fr. encrasser.