ancorare - explicat in DEX

ancorare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ANCORÁRE, ancorări, s. f. Acțiunea de a (se) ancora; ancoraj (1). – V. ancora.

ancorare (Dicționar de neologisme, 1986)
ANCORÁRE s.f. Acțiunea de a ancora și rezultatul ei; ancoraj. [< ancora].

ancorare (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
ANCORÁRE, ancorări, s. f. Acțiunea de a ancora.

ancorare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
ancoráre s. f., g.-d. art. ancorắrii; pl. ancorắri

ancorare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ANCORÁRE, ancorări, s. f. Acțiunea de a (se) ancora; ancoraj (1). — V. ancora.