ancadrament (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ANCADRAMÉNT, ancadramente, s. n. Chenar decorativ în relief care înconjură o ușă, o fereastră etc. – Din
fr. encadrement.ancadrament (Dicționar de neologisme, 1986)ANCADRAMÉNT s.n.
1. Cadru care înconjură o ușă, o fereastră etc.
2. Bordură îngustă de cărămidă, împrejmuire de vegetație scundă care mărginește un spațiu plantat.
3. Ansamblu de construcții, de plantații etc. care mărginesc o piață. [< fr.
encadrement].
ancadrament (Marele dicționar de neologisme, 2000)ANCADRAMÉNT s. n. 1. cadru decorativ care înconjoară o ușă, o fereastră. 2. bordură îngustă de cărămidă, împrejmuire de vegetație care mărginește un spațiu plantat. 3. ansamblu de construcții, plantații etc. care mărginesc o piață. (< fr.
encadrement)
ancadrament (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ANCADRAMÉNT, ancadramente, s. n. Chenar decorativ, în relief, care înconjură o ușă, o fereastră etc. – După
fr. encadrement.ancadrament (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)ancadramént (-ca-dra-) s. n.,
pl. ancadraménteancadrament (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ANCADRAMÉNT, ancadramente, s. n. Chenar decorativ în relief care înconjoară o ușă, o fereastră etc. — Din
fr. encadrement.