anaplastic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ANAPLÁSTIC, -Ă, anaplastici, -ce, adj. Care este în legătură cu anaplastia. – Din
fr. anaplastique.anaplastic (Dicționar de neologisme, 1986)ANAPLÁSTIC, -Ă adj. (
Biol.) Referitor la anaplastie. [< fr.
anaplastique].
anaplastic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)anaplástic (-na-plas-) adj. m.,
pl. anaplástici; f. anaplástică, pl. anaplásticeanaplastic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ANAPLÁSTIC, -Ă, anaplastici, -ce, adj. Care este în legătură cu anaplastia. — Din
fr. anaplastique.