anaforic - explicat in DEX

anaforic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ANAFÓRIC, -Ă, anaforici, -ce, adj. Care reia o noțiune, o idee exprimată anterior, în vederea accentuării ei. – Din fr. anaphorique.

anaforic (Dicționar de neologisme, 1986)
ANAFÓRIC, -Ă adj. Referitor la anaforă; (despre cuvinte) Care reia o noțiune, o idee deja exprimată. [< fr. anaphorique].

anaforic (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ANAFÓRIC, -Ă adj. (despre cuvinte) care reia o noțiune, o idee deja exprimată. (< fr. anaphorique)

anaforic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
anafóric adj. m., pl. anafórici; f. anafórică, pl. anafórice

anaforic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ANAFÓRIC, -Ă, anaforici, -ce, adj. Care reia o noțiune, o idee exprimată anterior, în vederea accentuării ei. — Din fr. anaphorique.