anaforeză - explicat in DEX

anaforeză (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ANAFORÉZĂ, anaforeze, s. f. Deplasare a particulelor dintr-o soluție coloidală spre anod sub acțiunea unui curent electric. – Din fr. anaphorèse.

anaforeză (Dicționar de neologisme, 1986)
ANAFORÉZĂ s.f. (Fiz.) Transportul particulelor coloidale spre anod sub acțiunea unui curent electric. [< fr. anaphorèse, cf. gr. ana – înapoi, phoresis – mișcare].

anaforeză (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ANAFORÉZĂ s. f. migrație a soluțiilor coloidale spre anod sub acțiunea curentului electric. (< fr. anaphorèse)

anaforeză (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
ANAFORÉZĂ s. f. Transportul particulelor coloidale spre anod, sub acțiunea unui curent electric. – Fr. anaphorèse.

anaforeză (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
anaforéză s. f., g.-d. art. anaforézei; pl. anaforéze

anaforeză (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ANAFORÉZĂ, anaforeze, s. f. Deplasare a particulelor dintr-o soluție coloidală spre anod sub acțiunea unui câmp electric. — Din fr. anaphorèse.