amil - explicat in DEX

amil (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
AMÍL, amili, s. m. Radical organic monovalent, provenit din pentan prin îndepărtarea unui atom de hidrogen. – Din fr. amyle.

amil (Dicționar de neologisme, 1986)
AMÍL s.m. (Chim.) Radical care intră în compoziția substanțelor amilice. // (și în forma amilo-) Element prim de compunere savantă în terminologia chimică cu semnificația „amidon”. [< fr. amyle, cf. lat. amylum, gr. amylon – amidon, făină].

amil (Marele dicționar de neologisme, 2000)
AMÍL¹ s. m. radical organic monovalent care intră în compuși amilici. (< fr. amyle)

amil (Marele dicționar de neologisme, 2000)
AMIL²(O)- elem. „amidon”. (< fr. amyl/o/-, cf. lat. amylum, gr. amylon)

amil (Dicționaru limbii românești, 1939)
*amíl n., pl. urĭ (vgr. ámylon. V. amidon. Chim. Amidon (ca radical imaginar al alcooluluĭ amilic și al derivatelor luĭ).

amil (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
amíl s. m., pl. amíli

amil (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
AMÍL, amili, s. m. Radical organic monovalent, provenit din pentan prin îndepărtarea unui atom de hidrogen. — Din fr. amyle.