amfibologie - explicat in DEX

amfibologie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
AMFIBOLOGÍE, amfibologii, s. f. Construcție defectuoasă de stil, de limbă etc. care poate da naștere la echivoc; ambiguitate, amfibolie. – Din fr. amphibologie, lat. amphibologia.

amfibologie (Dicționar de neologisme, 1986)
AMFIBOLOGÍE s.f. (Lit.) Construcție defectuoasă care face ca o frază să aibă un sens dublu, echivoc; ambiguitate; amfibolie. [Gen. -iei. / < fr. amphibologie, cf. lat. amphibologia < gr. amphibolos – ambiguu, logos – vorbire].

amfibologie (Marele dicționar de neologisme, 2000)
AMFIBOLOGÍE s. f. construcție defectuoasă care face ca o frază să aibă un sens dublu, echivoc. (< fr. amphibologie, lat. amphibologia)

amfibologie (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
AMFIBOLOGÍE, amfibologii, s. f. Construcție defectuoasă de stil, de limbă etc. care poate da naștere la echivoc. – Fr. amphibologie (lat. lit.amphibologia).

amfibologie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
amfibologíe s. f., art. amfibología, g.-d. art. amfibologíei; pl. amfibologíi, art. amfibologíile

amfibologie (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
amfibologie f. așezarea vorbelor unei propozițiuni din care rezultă un sens îndoielnic.

amfibologie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
AMFIBOLOGÍE, amfibologii, s. f. Construcție defectuoasă de stil, de limbă etc. care poate da naștere la echivoc; ambiguitate, amfibolie. — Din fr. amphibologie, lat. amphibologia.