aluniza (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ALUNIZÁ, alunizez, vb. I.
Intranz. A aseleniza. – După
fr. alunir.aluniza (Dicționar de neologisme, 1986)ALUNIZÁ vb. I. intr. A aseleniza. [P.i.
-zez. / după fr.
alunir].
aluniza (Marele dicționar de neologisme, 2000)ALUNIZÁ vb. intr. a aseleniza. (după fr.
alunir)
aluniza (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)alunizá (a ~) (
înv.)
vb.,
ind. prez. 3
alunizeázăaluniza (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ALUNIZÁ, alunizez, vb. I.
Intranz. (Rar) A aseleniza. — După
fr. alunir.