aluniș - explicat in DEX

aluniș (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ALUNÍȘ, alunișuri, s. n. Pădurice, desiș de aluni; alunet. – Alun + suf. -iș.

aluniș (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)
ALUNIȘ, 1. Com. în jud. Cluj; 1.742 loc. (1991). 2. Com. în jud. Mureș; 3.438 loc. (1991). Stație de c. f. 3. Com. în jud. Prahova; 4.334 loc. (1991).

aluniș (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
ALUNÍȘ, alunișuri, s. n. Pădurice, desiș de aluni. – Din alun + suf. -iș.

aluniș (Dicționaru limbii românești, 1939)
aluníș n., pl. urĭ. Loc pe care cresc alunĭ.

aluniș (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
aluníș s. n., pl. aluníșuri

aluniș (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
aluniș n. pădurice de aluni.

aluniș (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
Aluniș n. culme a Carpaților în județul Putna, desparte Milcovul de ceilalți afluenți ai Putnei.

aluniș (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ALUNÍȘ, alunișuri, s.n. Pădurice, desiș de aluni; alunet. — Alun + suf. -iș.