alungire (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ALUNGÍRE, alungiri, s. f. Acțiunea de
a alungi și rezultatul ei; prelungire. –
V. alungi.alungire (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)alungíre s. f.,
g.-d. art. alungírii; pl. alungírialungire (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ALUNGÍRE, alungiri, s. f. Acțiunea de
a alungi și rezultatul ei; prelungire. — V.
alungi.