alunecător (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ALUNECĂTÓR, -OÁRE, alunecători, -oare, adj. Care alunecă. ♦ (Substantivat,
n.) Piesă mobilă, la unele mașini și aparate, care se deplasează prin alunecare. –
Aluneca +
suf. -ător.