alumnat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ALUMNÁT, alumnate, s. n. Denumire dată în Germania și în Statele Unite ale Americii internatului școlar. – Din
germ. Alumnat, fr. alumnat.alumnat (Dicționar de neologisme, 1986)ALUMNÁT s.n. Nume folosit în Germania și în S.U.A. pentru a denumi un internat școlar. [Cf. germ.
Alumnat, fr.
alumnat].
alumnat (Marele dicționar de neologisme, 2000)ALUMNÁT s. n. stabiliment școlar de grad secundar, în unele congregații din Germania și S.U.A. (< germ.
Alumnat, fr.
alumnat)
alumnat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)alumnát s. n.,
pl. alumnátealumnat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ALUMNÁT, alumnate, s. n. Denumire dată în Germania și în Statele Unite ale Americii internatului școlar. — Din
germ. Alumnat, fr. alumnat.