alteritate (Dicționar de neologisme, 1986)ALTERITÁTE s.f. (
Fil.; op.
identitate) Existența, ființa privită din punct de vedere diferit de ea însăși. [Cf. fr.
alterité, it.
alterità < lat. t.
alteritas].
alteritate (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)alteritáte s. f., g. / d. art.
alteritắții; pl.
alteritắțialteritate (Marele dicționar de neologisme, 2000)ALTERITÁTE s. f. (fil.) trecere a unei existențe de la o stare la alta. ◊ existența, ființa privită din punct de vedere diferit de ea însăși. (< fr.
altérité, lat.
alteritas)
alteritate (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ALTERITÁTE, alterități, s. f. (Fil.) Faptul de a fi o altă persoană. — Din
fr. altérité.