altîncotro (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ÁLTÎNCOTRO adv. (Rar, în
expr.)
A nu avea (face) altîncotro = a nu putea să facă altfel. –
Alt +
încotro.altîncotro (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)altîncotró (rar, în expr.)
(al-tîn-co-tro / alt-în-) adv.
altîncotro (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ÁLTÎNCOTRO adv. (Rar, în
expr.)
A nu avea altîncotro (face) = a nu putea să facă altfel. – Din
alt +
încotro.altîncotro (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ALTÎNCOTRÓ adv. (Rar, în
expr.)
A nu avea (sau face) altîncotro = a nu putea să facă altfel. [
Acc. și:
áltîncotro] —
Alt + încotro.