alifie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ALIFÍE, alifii, s. f. Preparat farmaceutic de uz extern, compus din substanțe medicamentoase încorporate într-o masă onctuoasă și întrebuințat în medicină și în cosmetică. – Din
ngr. alifi „unsoare”.
alifie (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)alifíe (alifíi), s. f. – Unguent. –
Mr. alfie. Ngr. ἀλουφή (Roesler 564).
alifie (Dicționar de argou al limbii române, 2007)alifie, alifii s. f. (apelativ peior. – d. oameni) prost, nerod
alifie (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ALIFÍE, alifii, s. f. Preparat de consistență moale, cu întrebuințări externe în medicină și în cosmetică. –
Ngr. alifi „unsoare”.
alifie (Dicționaru limbii românești, 1939)alifíe f. (ngr.
alifí, vgr.
aloiphé, unsoare. V.
sinalefă. Unsoare consistentă (ungŭent) care se întrebuințează contra bubelor. V.
pomadă. – Vechĭ și
alefíe și
alifiŭ, n., pl.
urĭ.alifie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)alifíe s. f.,
art. alifía, g.-d. art. alifíei; pl. alifíi, art. alifíilealifie (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)alifie f. unsoare (mai ales ca leac). [Gr. mod.].
alifie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ALIFÍE, alifii, s. f. Preparat farmaceutic de uz extern, compus din substanțe medicamentoase încorporate într-o masă onctuoasă și folosit în medicină și în cosmetică. — Din
ngr. alifí „unsoare”.