alicotă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ALICÓTĂ, alicote, adj.f. (
Mat. în sintagma)
Parte alicotă = parte care se cuprinde exact, de un anumit număr de ori, într-o cantitate dată. – Din
fr. aliquote.alicotă (Dicționar de neologisme, 1986)ALICÓTĂ adj.f. (
Mat.)
Parte alicotă = parte a unui tot, conținută în el de un anumit număr întreg de ori. [< fr.
aliquote].
alicotă (Marele dicționar de neologisme, 2000)ALICÓTĂ adj. parte ~ = mărime care se cuprinde de un număr exact de ori într-un întreg. (< fr.
aliquote)
alicotă (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ALICÓTĂ, alicote, s. f. (
Mat.; în
expr.)
Parte alicotă = parte care se cuprinde exact, de un anumit număr de ori, într-o cantitate dată. –
Fr. aliquote.alicotă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)alicótă adj. f.,
pl. alicótealicotă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ALICÓTĂ, alicote, adj. (
Mat.; în sintagma)
Parte alicotă = parte care se cuprinde exact, de un anumit număr de ori, într-o cantitate dată. — Din
fr. aliquote.