aleuronă - explicat in DEX

aleuronă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ALEURÓNĂ s. f. Substanță proteică aflată în celulele stratului aleuronic din fructe, din semințe de cereale sau de leguminoase. [Pr.: -le-u-] – Din fr. aleurone.

aleuronă (Dicționar de neologisme, 1986)
ALEURÓNĂ s.f. Substanță proteică de rezervă care se găsește în semințele unor plante (cotiledoanele leguminoaselor, albumenul cerealelor etc.). [< fr. aleurone].

aleuronă (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ALEURÓNĂ s. f. substanță proteică de rezervă din semințele unor plante. (< fr. aleurone)

aleuronă (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
ALEURÓNĂ s. f. Substanță proteică extrasă din fructe, semințe de cereale sau de leguminoase. [Pr.: -le-u-] – Fr. aleurone.

aleuronă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
aleurónă (-leu-) s. f., g.-d. art. aleurónei

aleuronă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ALEURÓNĂ s. f. Substanță proteică aflată în celulele stratului aleuronic din fructe, din semințe de cereale sau de leguminoase. — Din fr. aleurone.