aleuritic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ALEURÍTIC, -Ă, aleuritici, -ce, adj. Care se referă la aleurite, care aparține aleuritelor. [
Pr.:
-le-u-] – Din
fr. aleuritique.aleuritic (Dicționar de neologisme, 1986)ALEURÍTIC, -Ă adj. Referitor la aleurite, de natura aleuritelor. [Pron.
-le-u-. / < fr.
aleuritique].
aleuritic (Marele dicționar de neologisme, 2000)ALEURÍTIC, -Ă adj. de natura aleuritelor. (< fr.
aleuritique)
aleuritic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)aleurític (-leu-) adj. m.,
pl. aleurítici; f. aleurítică, pl. aleuríticealeuritic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ALEURÍTIC, -Ă, aleuritici, -ce, adj. Care se referă la aleurite, care aparține aleuritelor. — Din
fr. aleuritique.