alcaic - explicat in DEX

alcaic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ALCÁIC, -Ă, alcaici, -ce, adj. (În sintagmele) Vers alcaic = vers antic format din cinci picioare, cu cezura după al doilea picior. Strofă alcaică = strofă compusă din patru versuri: două alcaice, unul iambic și unul coriambic. [Pr.: -ca-ic] – Din fr. alcaïque.

alcaic (Dicționar de neologisme, 1986)
ALCÁIC, -Ă adj. Vers alcaic = vers endecasilabic greco-latin, de un ritm foarte armonios, creat de poetul Alceu; strofă alcaică = strofă în care primele două versuri sunt alcaice. [< fr. alcaïque, lat. alcaicus, cf. Alceu – poet liric grec].

alcaic (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ALCÁIC, -Ă adj. vers ~ = vers endecasilabic greco-latin, cu un ritm armonios; strofă ~ă = strofă cu primele două versuri alcaice. (< fr. alcaïque, lat. alcaicus)

alcaic (Dicționaru limbii românești, 1939)
*alcáic adj. Un fel de strofă grecească și latină numită așa după poetu grecesc Alceŭ.

alcaic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
alcáic (-ca-ic) adj. m., pl. alcáici; f. alcáică, pl. alcáice

alcaic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ALCÁIC, -Ă, alcaici, -ce, adj. (În sintagmele) Vers alcaic = vers antic format din cinci picioare, cu cezura după al doilea picior. Strofă alcaică = strofă compusă din patru versuri: două alcaice, unul iambic și unul coriambic. [Pr.: -ca-ic] — Din fr. alcaïque.