ajumi (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)ajumí (-mésc, -ít), vb. – A dormita, a ațipi, a sta cu ochii închiși.
Bg. zazŭmévam „a închide ochii pe jumătate”, de la
žumiă „a face cu ochiul”. După DAR, din
alb. ğumë „somn”, care pare a fi
der. din
bg. –
Der. ajumit, s. n. (ascunzătoare).