agonă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)AGÓNĂ s. f. Linie de pe suprafața pământului ale cărei puncte nu prezintă declinație magnetică. – Din
fr. agone.agonă (Dicționar de neologisme, 1986)AGÓNĂ s.f. Linie de pe suprafața Pământului ale cărei puncte nu prezintă declinație magnetică. [< fr.
agone].
agonă (Marele dicționar de neologisme, 2000)AGÓNĂ s. f. linie care unește punctele de pe glob cu declinație magnetică zero. (< fr.
agone)
agonă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)agónă s. f.,
g.-d. art. agóneiagonă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)AGÓNĂ s. f. Linie de pe suprafața Pământului ale cărei puncte nu prezintă declinație magnetică. — Din
fr. agone.