aferat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)AFERÁT, -Ă, aferați, -te, adj. Care este sau care pare că are multe treburi, că este foarte ocupat. – Din
fr. affairé.aferat (Dicționar de neologisme, 1986)AFERÁT, -Ă adj. Care este sau vrea să pară foarte ocupat, copleșit de treburi. [Cf. fr.
affairé].
aferat (Marele dicționar de neologisme, 2000)AFERÁT, -Ă adj. care este sau vrea să pară foarte ocupat, copleșit de treburi. (fr.
affairé)
aferat (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))AFERÁT, -Ă, aferați, -te, adj. Care pare că are multe treburi, că este foarte ocupat. – După
fr. affairé.aferat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)aferát adj. m.,
pl. aferáți; f. aferátă, pl. aferáteaferat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)AFERÁT, -Ă, aferați, -te, adj. Care este sau care pare că are multe treburi, că este foarte ocupat. — Din
fr. affairé.