actualism (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ACTUALÍSM s. n. Principiu metodologic de cercetare a istoriei Pământului, bazat pe compararea fenomenelor geologice din trecut cu cele actuale. [
Pr.:
-tu-a-] – Din
fr. actualisme.actualism (Dicționar de neologisme, 1986)ACTUALÍSM s.n. Teoria actualității. ♦ Metodă de cercetare și de interpretare a istoriei Pământului pe baza comparării fenomenelor geologice din trecut cu cele actuale. [Pron.
-tu-a-. / < fr.
actualisme].
actualism (Marele dicționar de neologisme, 2000)ACTUALÍSM s. n. principiu de cercetare și interpretare a istoriei Pământului pe baza comparării fenomenelor geologice din trecut cu cele actuale. (< fr.
actualisme)
actualism (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)actualísm (-tu-a-) s. n.actualism (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ACTUALÍSM s. n. Principiu metodologic de cercetare a istoriei Pământului, bazat pe compararea fenomenelor geologice din trecut cu cele actuale. [
Pr.:
-tu-a-] — Din
fr. actualisme.