acromion (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ACROMIÓN, acromioane, s. n. Apofiză a omoplatului care se articulează cu clavicula. [
Pr.:
-mi-on] – Din
fr. acromion.acromion (Dicționar de neologisme, 1986)ACROMIÓN s.n. (
Anat.) Apofiză a omoplatului în formă de spatulă, care se articulează cu clavicula. [Pron.
-mi-on. / < fr.
acromion, cf. gr.
akron – extremitate,
omos – umăr].
acromion (Marele dicționar de neologisme, 2000)ACROMIÓN s. n. apofiză a omoplatului, în formă de spatulă, care se articulează cu clavicula. (< fr.
acromion)
acromion (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)acromión (a-cro-mi-on) s. n.,
pl. acromioáneacromion (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ACROMIÓN, acromioane, s. n. Apofiză a omoplatului care se articulează cu clavicula. [
Pr.:
-mi-on] — Din
fr. acromion.