acromicrie - explicat in DEX

acromicrie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ACROMICRÍE s. f. Stare patologică manifestată prin oprirea din creștere a capului și a membrelor, din cauza unui dereglaj hormonal al hipofizei. – Din fr. acromicrie.

acromicrie (Dicționar de neologisme, 1986)
ACROMICRÍE s.f. (Med.) Sindrom glandular provocat de insuficiența secreției hormonului de creștere al hipofizei, caracterizat prin dezvoltarea insuficientă a extremităților și a craniului. [Gen. -iei. / < fr. acromicrie, cf. gr. akron – extremitate, mikros – mic].

acromicrie (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ACROMICRÍE s. f. stare anormală prin insuficiența secreției hormonului de creștere al hipofizei, prin dezvoltarea insuficientă a extremităților și a craniului. (< fr. acromicrie)

acromicrie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
acromicríe (a-cro-mi-cri-) s. f., art. acromicría, g.-d. acromicríi, art. acromicríei

acromicrie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ACROMICRÍE s. f. Stare patologică manifestată prin oprirea din creștere a capului și a membrelor, din cauza unui dereglaj hormonal al hipofizei. — Din fr. acromicrie.