acromanie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ACROMANÍE s. f. (Rar) Grad extrem de nebunie. – Din
fr. acromanie.acromanie (Dicționar de neologisme, 1986)ACROMANÍE s.f. (
Rar) Grad de nebunie extremă. [Gen.
-iei. / cf. fr.
acromanie, it.
acromania < gr.
akros – extrem,
mania – nebunie].
acromanie (Marele dicționar de neologisme, 2000)ACROMANÍE s. f. grad extrem de alienație mintală. (< fr.
acromanie)
acromanie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)acromaníe (a-cro-) s. f.,
art. acromanía, g.-d. acromaníi, art. acromaníeiacromanie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ACROMANÍE s. f. (Rar) Grad extrem de nebunie. — Din
fr. acromanie.